Popis obrázku
Articol
publikum-znak-bck.svg
publikum-znak.svg
newsletter-bck-znak.svg
Înapoi la lista de articole

Acidic vs. alcalin - mit sau realitate?

În ultimii ani, conceptul de „organism acidifiat” a devenit unul dintre cele mai frecvente subiecte în discuțiile despre nutriție. Internetul este plin de sfaturi despre cum să „deacidifici” corpul, ce alimente „deacidifică” și care „acidifică”. Mulți oameni trăiesc cu convingerea că oboseala, durerile articulare sau arsurile la stomac sunt legate de o acidifiere generală a organismului.

Realitatea este însă alta.

Ce influențează cu adevărat alimentele

În timpul metabolizării alimentelor se formează așa-numita cenușă metabolică, care este fie acidifiantă, fie alcalinizantă. Factorul decisiv este conținutul de minerale – fosforul și sulful au un efect acidifiant, în timp ce calciul, magneziul și potasiul au un efect alcalinizant.

În general, se poate spune:

  • acidifiante → alimente de origine animală, cereale, majoritatea brânzeturilor
  • alcalinizante → fructe, legume, cartofi, plante aromatice
  • mai degrabă neutre → grăsimi, uleiuri, amidon
  • puternic acidifiante → zahăr rafinat și alimente ultraprocesate

Este însă important să înțelegem un lucru esențial:

Gustul nu are nicio legătură cu efectul produs.

Lămâia are un gust acru, dar în organism are un efect alcalinizant. Carnea nu are un gust acid, dar este acidifiantă din punct de vedere metabolic.

Alimentele influențează pH-ul corpului nostru?

Răspuns scurt: nu.

Alimentele pot influența doar pH-ul urinei, nu și pH-ul sângelui sau al mediului intern. Organismul menține pH-ul sângelui într-un interval extrem de îngust de 7,35–7,45, ceea ce reprezintă o condiție pentru supraviețuire.

Dacă pH-ul ar devia semnificativ, ar fi vorba despre o stare care pune viața în pericol, de obicei acidoză sau alcaloză, care necesită îngrijire medicală imediată.

Stabilitatea pH-ului este asigurată de:

  • sistemul tampon
  • plămâni
  • rinichi

Acesta este motivul pentru care ideea de „deacidifiere a organismului prin dietă” nu are o bază biologică.

De ce spun atunci atâția oameni că au corpul acidifiat?

Adesea are loc o confuzie de termeni.

Prin „acidifierea organismului” oamenii desemnează probleme complet diferite – cel mai frecvent arsuri la stomac, reflux sau o senzație de greutate și căldură în zona stomacului.

Din perspectiva medicinei tradiționale chineze, arsurile la stomac sunt cel mai adesea o imagine a căldurii în stomac.

Așadar, nu acidifierea organismului, ci:

  • excesul de căldură
  • stagnarea alimentelor
  • slăbirea Splinei și a energiei stomacului
  • stresul excesiv

În acest caz, este necesar:

  • să răciți și să calmați Stomacul
  • să excludeți alimentele fierbinți, iuți, picante
  • să limitați alcoolul, cafeaua și alimentele prăjite
  • să îmbunătățiți regimul alimentar (mic dejun cald, mâncat lent, porții mai mici)

Care este, așadar, concluzia?

  • Acidifierea organismului este un mit popular.
  • Alimentele nu modifică pH-ul sângelui, ci doar pH-ul urinei.
  • Homeostazia organismului controlează strict funcția pH-ului.
  • Problemele reale denumite „acidifiere” sunt cel mai adesea:

- reflux
- căldură în stomac
- stres și alimentație necorespunzătoare
- lipsa odihnei

Cum să ieși din acest haos – recomandări practice

  • Să mâncăm mai puține alimente procesate industrial și zaharuri rafinate.
  • Să preferăm fructele, legumele, proteinele de calitate și mâncărurile calde.
  • Să nu căutăm sănătatea în diete extreme și în teama de mâncare.
  • Să ne ghidăm după principiul echilibrului (Calea de mijloc).

Rezumat

Aciditatea și alcalinitatea alimentelor reprezintă un concept util pentru orientarea în nutriție, dar nu un etalon pentru sănătatea organismului.

Sănătatea este determinată de stilul de viață general – alimentație, somn, mișcare, psihic și relații – nu de pH-ul lămâii sau al spanacului.

Explorați mai mult
din Enciclopedie

 

Alte articole, videoclipuri 

și podcasturi